Oficiu
Oficiu,
substantiv
neutru
Sinonime
:
agenţie,
ajutor,
cămară,
cămăruţă,
datorie,
decizie,
decret
domnesc,
funcție,
încăpere,
îndatorire,
înlesnire,
obligaţie,
ocupaţie,
odăiţă,
rol,
sarcină,
serviciu
(religios),
slujbă
(bisericească),
(învechit)
ofis;
(locuţiune)
(din
oficiu)
în
mod
automat.
Autoritate
Autoritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
prestigiu,
valoare
morală,
consideraţie;
somitate,
erudit,
savant,
specialist;
instituţie,
organizaţie,
oficiu,
administrație,
comandament,
guvern,
putere.
Agenție
Agenție,
substantiv
feminin
Sinonime
:
birou,
cabinet,
oficiu,
reprezentanţă,
filială,
sucursală,
punct
de
lucru;
agentură.
Birou
Birou,
substantiv
neutru
Sinonime
:
cabinet,
cancelarie,
oficiu,
ghișeu,
contoar,
pupitru;
comitet,
consiliu,
colegiu,
colectiv;
agenție.
Cancelarie
Cancelarie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
administrație,
birou,
cabinet,
oficiu,
sala
profesorilor,
secretariat,
(învechit
și
regional)
cănțelărie,
(învechit)
calem,
(învechit)
grămăticie,
(învechit)
scriitorie,
(variantă)
canțelarie,
(variantă)
canțelerie.
Datorie
Datorie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
îndatorire,
obligaţie,
sarcină,
(învechit)
dator,
îndatorinţă,
credit,
(popular
şi
familiar)
veresie,
(Transilvania
şi
Oltenia)
credinţă;
oficiu;
(livresc)
servitute.
Legaţie
Legaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
reprezentanţă,
oficiu
diplomatic.
Obligaţie
Obligaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
angajament,
angajare,
cerință,
datorie,
exigență,
făgăduială,
făgăduință,
imperativ,
îndatorire,
însărcinare,
jurământ,
motiv
de
recunoștință,
necesitate,
nevoie,
obligare,
obligativitate,
oficiu,
pretenție,
promisiune,
răspundere,
responsabilitate,
sarcină,
trebuință,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
regional)
juruință,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
dator,
(învechit)
datorință,
(învechit)
îndatorință,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
recerință,
(livresc)
servitute,
(popular)
legământ,
(popular)
legătură,
(variantă)
obligațiune.
Secretariat
Secretariat,
substantiv
Sinonime
:
administrație,
birou,
cancelarie,
consulat,
intendență,
oficiu,
regie.
Ofis
Ofis,
substantiv
Sinonime
:
decret,
oficiu.
Registrator
Registrator,
substantiv
Sinonime
:
condicar,
funcționar
de
oficiu,
înregistrator.
Poştăriţă
Poştăriţă,
substantiv
Sinonime
:
factor
poștal,
factoriţă,
funcționară
(la
un
oficiu
poștal),
soție
de
poștar.
Meserere
Meserere,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
îndurare,
milă,
mizericordie,
(învechit)
meseră;
dregătorie,
funcție,
oficiu,
slujbă.
Oficie
Oficie,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
hârtie
oficială,
oficiu.
Minister
Minister,
substantiv
Sinonime
:
cabinet,
consiliu
de
miniștri,
departament,
executiv,
funcțiune,
guvern,
ministeriat,
ministru,
oficiu,
sacerdoțiu,
(învechit)
portofel,
(livresc)
portofoliu;
(minister
public)
acuzator,
magistratură,
parchet,
procuror.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Antifonare
Candelabru
Oficiu
Pune
Otârnie
Prepelițar
Făţuitoare
Merge
Teritorial-administrativă
Limpejor
Timiditate
Laborios
Hăinuță
Confident
Lemn
Cocoșului
Oloios
Pieptar
Zaiafet
Lămâiat
Cârcăleală
Ereziarh
Zguduire
Catedrală
Părăsitură
Jabrină
Hulpav
Tembel
Cicălire
Iticlâc
Spionaj
Sinonim
ţâfnos
Salcâm
Repetat
Vâjgăraie
Cocoţare
Dirijat
Colinda
Autopompă
Prezumtiv
Naturală
Secundă
Urât
Polonic
Ciorchine
Aoleo
Năplăi
Bădădăire
Damn
Motofurgonetă
Domeniul
Orzastin
Hai-hui
Produs
Stăpânire
Naval
Spori
Necruţător
Povârnire
Geometrie
Muntenia
Chemare
Disfirat
Desetinar
Făclier
Cocoşel-de-câmp
Desfiinţare
Dric
Balaoacheş
Sadacat
Prinos
Conferențiară
Buzăreț
Ex-director
Bodogăni
Apuca
Placentă
Ciomăgaş
Curăţa
Cuvinios
Neamendabil
Anopsie
Supraclasare
Trifacial
Prioritate
Pleca
Scai-vânăt
Covârni
Volvulus
ţintaură
închinător
Păscătorie
Desprindere
Dregător
Aromă
Strășnici
Urcuş
Asprime
Tenopatie
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS